Auzim de multe ori această expresie : dezvoltare personală.
Dar știm ce inseamnă?
Ce presupune această dezvoltare personală și mai ales suntem pregatiți sufletește să intrăm pe aleea ei și s-o parcurgem? Unii dintre noi vor spune ca știu ce înseamna și sunt pregatitii să înceapă, alții participă la această dezvoltare personală, pentru că toată lumea vorbește de ea și prin urmare este „la modă”. Un alt grup de oameni participă, ușor forțați, la propria dezvoltare personală, pe motiv că li s-a cerut.
Voi detalia pe scurt, ce presupune o dezvoltare personală:
- Un drum lung și asumat poate pe viață, în care noi învățăm să ne cunoaștem și să ne autoresponsabilizăm (nu mai dăm vina pe alții pt ce ni se întâmplă), să înțelegem sensul vieții, schimbănd poate modul nostru de a gândi, ajustând unele credințe ale noastre ce până acum erau reprezentative pentru noi (dar greșite) și astfel ajungem la un nou concept despre viață și la un nou comportament pe care-l adoptăm zilnic. Psihologii spun că este necesar pentru fiecare dintre noi să avem sau mai exact să dăm un sens vieții noastre, să nu trăim la întâmplare, luând din viață ce ne oferă anumite clipe. Pentru acest deziderat este necesar să ne cunoaștem, să știm de ce capacități dispunem (de multeori apare expresia: sunt făcut pentru asta), ca să putem împlini acest sens.
- Sensul vieții noastre!
S-a demonstrat științific, că atunci când viața capătă un sens, ea devine mai ușoară (greutățile sunt mai bine trecute), suntem centrați pe ceea ce dorim, nu ne mai risipim în van pe acțiuni inutile.
În acest demers al dezvoltarii personale, de multe ori apare întâlnire cu Sinele.Unii dintre noi se raportează la acest Sine ca la Divinitate, căutând un punct de sprijin sau un nucleu de energie dădător de putere. Unii pun întrebări și sunt dornici să afle răspunsul. Câteva întrebări esențiale pe care le punem, sunt:
– De ce venim în această lume?
– Care este misiunea me în această viață?
– De ce mi se întâmplă numai mie?
Astfel rămânem conectați cu energia supremă a Sinelui dădător de lumină, speranță, puterea de a lua totul de la început. Am auzit la câțiva dintre pacienții mei, ce spuneau:
– Mi-am reconsiderat și reconstituit viața!
– Am aflat de ce aveam nevoie!
Alții înțeleg că acest Sine este Eul lor interior, secret….încercând să negocieze între cei doi Eu (eul interior și cel exterior) și astfel sperând să scape de suferință sau de obstacolele impuse de ei înșiși.
De multe ori sunt nehotărâți în alegeri:
-Cu ce Eu să-și întâmpine viața?
Și uite așa de multe ori apare imaturitatea emoțională!
Alegerea de persoane nepotrivite în jurul lor!
Intrarea în acțiuni ce se dovedesc pe parcurs inutile.
Tot în acest demers al dezvoltării personale vom lua în considerare istoria propriei vieți. Un rol important este acela al împăcării (cu noi înșine și cu toți cei care au trecut pragul în viața noastră). Un alt rol important este cel al eliminării suferinței și rezistențelor de genul:
-Nu voi uita niciodată……
-Nu voi ierta niciodată…..
-Și acum simt durere când mă gândesc la asta!…
Aceste rezistențe ne fac să rămânem blocați într-un timp trecut și mai ales ele sunt generatoare de anxietate. Un alt aspect negativ al rezistențelor este acela că suntem determinați să judecăm persoanele noi din viața noastră, după acțiunile persoanelor ce au trecut demult prin viața noastră. Ne pierdem încrederea în prezent și viitor (toți oamenii sunt la fel! spunem). Recunosc că acesarea trecutului este o probă de multe ori dureroasă, anevoioasă și lungă dar pentru a deveni liberi în propria noastră viață se merită tot efortul.
-Pănă când să cărăm trecutul ca pe un sac în spate?
Numai după integrarea trecutului (pactul cu el), putem elimina energia negativă ce ne ținea ancorați într-un timp în care fizic nu mai suntem prezenți. Acolo a rămas o umbră a noastă ce continuă să ne amenințe, să ne sperie, până când o vom integra.
Uite din această cauză (a menținerii suferinței), întâlnim persoane cu un comportament asemănător celor din trecutul nostru, interacționăm și rezultă acțiunii, de multeori adapă suferința deja existentă. Am învățat fără să știm, fără să vrem, rolul de victimă.
Noi spunem prin umorul nostru că: „am sărit din lac în puț”.,,.
Un alt punct al dezvoltării personale este și mărirea încrederii în sine. Atunci când avem un plan de realizat vom crede că putem. Vom uita cuvintele urâte spuse demult, de anumite persoane:
-Nu esti bun de nimic!
Da sunt bun, știu cum să procedez și am încredere în mine că pot.
Apoi vom învăța: mărirea stimei de sine, iubirea de sine (fără a fi narcisici!) și asa mai departe.
Deoarece acest demers al dezvoltării personale poate fi de multe ori și dureros și riscant și anxios ( nimic nu este ușor), consider că numai alături de un psihoterapeut ne putem înscrie să-l parcurgem. Sunt ședințe de psihoterapie individuale, sunt ședințe de psihoterapie de grup unde putem sa ne înscriem. De aceea te sfătuiesc să ai grijă în alegerea psihoterapeutului care te va însoți în acest demers.
Autor, psihoterapeut Rodica Mitrea
Dacă doresti să te cunoști mai bine și să începi o dezvoltare personală te aștept cu drag pe 21 aprilie 2018, să ne înscriem împreună la acest maraton.
Pentru detalii suplimentare sunați la nrumerele de telefon de pe site.
